H.G. nr.  301 / 2012 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 335 din 17 mai 2012

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI

Ținând cont de dispozițiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 5 și 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1 Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2
(1) Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică. (2) Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 3
Constituie contravenţie încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează:
1. nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din anexă;
2. încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică;
3. neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin.(2) din anexă;
4. nedepunerea planului de pază la organele de poliţie competente, conform art. 5 alin.(3) din anexă;
5. nerespectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din anexă;
6. încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) din anexă privind adoptarea însemnelor, uniformelor, legitimaţiilor sau accesoriilor de echipament;
7. nerespectarea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie a dispoziţiilor art. 31 din anexă;
8. nerespectarea obligaţiei de înfiinţare a registrului special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;
9. neconsemnarea în registrul special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;
10. neîndeplinirea obligaţiei de asigurare a pregătirii continue prevăzute la art. 44 alin.(4) din anexă;
11. nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a dispoziţiilor art. 50 alin. (3) din anexă;
12. nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 52 alin.(3) din anexă;
13. nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) şi art. 53 alin. (2) din anexă;
14. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexă;
15. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexă;
16. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) şi art. 57 alin. (3) din anexă;
17. neluarea măsurilor prevăzute la art. 66 alin. (3) din anexă;
18. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (3) şi art. 85 alin. (1) din anexă;
19. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (2) din anexă;
20. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (4) din anexă;
21. nerespectarea dispoziţiilor referitoare la proiectarea şi modificarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei prevăzute la art. 70 din anexă;
22. nerespectarea de către persoana care a încetat raporturile de muncă cu o societate specializată în domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din anexă;
23. nerespectarea de către societăţile specializate în sisteme de alarmare a obligaţiilor prevăzute la art. 86 din anexă;
24. nerespectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) şi (2) din anexă;
25. nerespectarea dispoziţiilor art. 92 din anexă referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;
26. neluarea măsurilor prevăzute la art. 94 din anexă;
27. nerespectarea obligaţiei privind asigurarea timpilor de intervenţie, conform art. 97 din anexă;
28. nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă.

ART. 4
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 3 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12 şi 19;
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21,22, 23, 26, 27 şi 28;
c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2, 3, 4, 6, 13, 16, 17,
20, 24 şi 25;
d) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 15;
e) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 14.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate şi persoanei juridice, după caz.

ART. 5
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor care le revin potrivit legii.

ART. 6
(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 4, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 7
(1) În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare impotriva efractiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.
(2) Licenţele de funcţionare, avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie/societăţii specializate în sisteme de alarmare impotriva efractiei, atestatele profesionale prevăzute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.

ART. 8
(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 2 alin. (2), care intră în vigoare la data publicării.
(2) Instrucţiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a art. 2 alin. (2).
(3) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr.1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art.69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,
Gabriel Berca

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Nicolae Ivăşchescu,
secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,
Bogdan Alexandru Drăgoi

Bucureşti, 11 aprilie 2012.
Nr. 301.

Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
(2) Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace militare se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
(3) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite n cadrul acestora.

ART. 2
(1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, denumite în continuare unităţi indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale.
(2) Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică.
(4) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.
(5) Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat.

ART. 3
(1) Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea printr-o reţea formată din subunităţisau puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în întreaga reţea revine conducerii unităţii centrale.
(2) Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în situaţiile în care unităţile funcţionează în acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care obligaţia asigurării măsurilor de securitate revine conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalţi deţinători.
(3) Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor, pensiunilor, discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement, administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază calificat şi atestat, potrivit legii.

ART. 4
(1) Conducătorii unităţilor care operează cu numerar au obligaţia implementării unor măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe timpul manipulării, procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea identificării făptuitorilor.
(2) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea mai puţin de 3 angajaţi, conducătorii unităţilor au obligaţia executării şi folosirii unui ghişeu special amenajat care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului.
(3) În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare, depozitare şi transport de valori este externalizată, obligaţia pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului licenţiat al acestor servicii.

ART. 5
(1) Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează paza şi se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 5 din Lege.
(2) În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a protecţiei unităţii, pe o perioadă de maximum 7 zile pot fi instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului de pază şi avizarea acestuia.
(3) Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii.
(4) Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte adiţionale.

ART. 6
În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unităţii ca rezultat al analizei de risc la securitatea fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice şi a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie, fără a se institui pază cu personal uman, nu se întocmeşte plan de pază.

ART. 7
În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază sau al serviciilor de monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale, până ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau conectarea în întregime a sistemelor tehnice de alarmare ale unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reziliere a contractului.

ART. 8
(1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază şi acordă avizul
de specialitate în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării.
(2) Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) planul de pază conţine toate datele şi informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege;
b) beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului ce urmează a fi asigurat cu pază;
c) există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea prevederilor legale şi în termen de valabilitate cu o societate specializată de pază şi protecţie ce deţine licenţă de funcţionare valabilă, în cazul în care paza se efectuează prin astfel de societăţi;
d) analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit prezentelor norme metodologice.
(3) În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului se acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care face dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi prezintă documente care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă. În aceste cazuri, regulile privind accesul în obiectiv se stabilesc de părţile în litigiu, până la soluţionarea acestuia.
(4) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite cumulativ condiţiile care au stat la baza acordării, caz în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile de restabilire a situaţiei legale.

ART. 9
(1) Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi de pescuit, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, sistemelor de irigaţii şi a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se adaptează caracteristicilor funcţionale ale acestora.
(2) Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi administrativ-teritoriale se avizează în comun de unităţile de poliţie competente teritorial, cererea fiind depusă la unitatea pe raza căreia se află suprafaţa cea mai mare a obiectivului.

ART. 10
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se înregistrează şi se păstrează de către unitate.
(3) Controlul modului în care sunt consemnate activităţile desfăşurate în documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în cazul efectuării pazei prin societăţi specializate de pază şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru paza proprie.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efractiei
Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efractiei

ART. 67
(1) Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelornmecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face înbaza analizei de risc la efractie, elaborată în condiţiile art. 2.
(2) Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia afişării în unitate a unor semne de avertizare cu privire la existenţa acestora.
(3) Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.
(4) Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are obligaţia punerii la dispoziţia organelor judiciare, la solicitarea scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care este surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală.

ART. 68
(1) Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor categorii de obiective:
a) unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;
b) unităţi sau instituţii de interes public;
c) instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
d) magazine de arme şi muniţii;
e) staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
f) săli de exploatare a jocurilor de noroc;
g) centre de procesare;
h) casierii furnizori şi servicii de utilităţi;
i) obiective industriale;
j) depozite;
k) instalaţii tehnologice.
(2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efractiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7.

ART. 69
(1) Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre avizare la inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
(2) Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al poliţiei, în termen de 15 zile de la depunere, în următoarele situaţii:
a) sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1;
b) componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor asigură detecţia pătrunderii neautorizate, supravegherea şi înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a semnalelor tehnice şi de alarmare;
c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr. 7.

ART. 70
(1) Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efractiei, cu competenţe profesionale specifice, cu respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a normativelor tehnice specifice.
(2) La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele naţionale sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului protejat.
(3) Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea prezentelor norme metodologice în faza de proiect, iar societatea care instalează sistemul de securitate este răspunzătoare de implementarea şi respectarea proiectului de execuţie.
(4) Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face după consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii în funcţiune a sistemului, după consultarea unui proiectant autorizat.

ART. 71
(1) Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de componente, care nu afectează cerinţele iniţiale, se materializează prin actualizarea proiectului cu fişe modificatoare ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor modificări minore, certificate de proiectant.
(2) Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului poliţiei.
(3) Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevăzute în proiectul avizat de către poliţie se supune unui nou aviz.

ART. 72
Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare se face la cererea beneficiarului, pentru aplicaţiile avizate.

ART. 73
(1) Elementele de protecţie mecanofizică destinate asigurării securităţii la efractie a valorilor pot fi folosite dacă acestea deţin documente de certificare a conformităţii cu standardele europene sau naţionale de profil, care să ateste clasa de rezistenţă la efractie la atac manual ori de rezistenţă la acţiunea armelor de foc.
(2) Nivelul de rezistenţă al acestor produse se aliniază în funcţie de valorile protejate, conform anexei nr. 1.

SECŢIUNEA a 2-a
Licenţierea şi funcţionarea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei.

Reînnoirea licenţei

ART. 74
Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect de activitate unul sau mai multe dintre următoarele coduri CAEN: 4321, 7112 sau 8020, au un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat şi au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei Române.

ART. 75
În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei unităţi specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se înţelege administratorul societăţii comerciale, preşedintele consiliului de administraţie, directorul general ori executiv cu atribuţii în domeniul proiectării, instalării sau întreţinerii sistemelor tehnice de securitate.

ART. 76
(1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi de proiectare, instalare, odificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi/sau servicii privind sistemele de securizare, reprezentantul legal al societăţii depune la inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de opis, următoarele documente:
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f), g) şi h);
b) regulamentul de organizare şi funcţionare, care cuprinde: organigrama societăţii comerciale, din care să rezulte organizarea activităţii în domeniul pentru care se cere licenţierea, mijloacele tehnice din dotare şi procedurile de lucru specifice activităţii pentru care se solicită licenţierea sau, atunci când există implementat un sistem de management al calităţii, procedurile de lucru pentru domeniul în care se solicită licenţierea;
c) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul societăţii.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), necesare acordării avizului prevăzut de art. 20 alin. (9) din Lege, sunt:
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a) – c);
b) copie certificată de pe certificatul de competenţe pentru ocupaţia “proiectant sisteme de securitate”, “inginer sisteme de securitate” ori “tehnician sisteme de securitate”;
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la cunoaşterea obligaţiei păstrării confidenţialităţii datelor şi informaţiilor obţinute în procesul muncii, potrivit art. 32 din Lege.

ART. 77
Prevederile art. 25 alin. (3) şi (4), art. 26 şi 27 se aplică în mod corespunzător.

ART. 78
(1) Societăţile comerciale licenţiate sau autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul sistemelor electronice de securitate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European au obligaţia notificării Inspectoratului General al Poliţiei Române la semnarea contractului cu derulare în totalitate sau în parte pe teritoriul României, iar începerea execuţiei se face după obţinerea acordului autorităţii.
(2) În cazul în care societatea comercială prevăzută la alin. (1) nu deţine licenţa sau autorizaţia prevăzută la alin. (1), aceasta trebuie să urmeze procedurile de licenţiere prevăzute de legislaţia din România.
(3) Documentaţia de notificare cuprinde: datele de identificare ale persoanei juridice şi ale conducătorului societăţii comerciale prevăzute la alin. (1), autorizaţia sau licenţa deţinută, autoritatea emitentă care să facă dovada abilitării.

ART. 79
Licenţierea persoanelor fizice autorizate în baza actelor normative care stabilesc organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice serealizează în aceleaşi condiţii precum cele prevăzute pentru societăţile comerciale.

ART. 80
Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul acestora deţine avizele poliţiei şi Serviciului Român de Informaţii, iar personalul tehnic de specialitate este calificat şi avizat pentru activităţile respective. Avizul negativ al Serviciului Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a României.

ART. 81
Conducătorii societăţilor specializate în sisteme de alarmare au obligaţia de a consemna în registrul special contractele încheiate, în termen de 5 zile de la încheierea acestora, în ordine cronologică.

ART. 82
Pentru verificarea lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare trebuie să asigure controlul acestora prin personal desemnat.

ART. 83
În vederea evidenţierii lucrărilor executate, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să asigure documentele specifice prevăzute în anexa nr. 2.

ART. 84
Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia îşi are sediul societatea sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina de web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.

ART. 85
(1) Conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecanofizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
(2) Personalul de conducere şi cel tehnic din cadrul societăţilor specializate care a încetat raporturile de serviciu nu are dreptul să intervină în sistemele executate de societate ori să divulge informaţiile referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.

ART. 86
La solicitarea beneficiarului, după îndeplinirea clauzelor contractuale, conducerea societăţii instalatoare a sistemului de alarmare împotriva efractiei sau care a asigurat mentenanţa acestuia are obligaţia predării în termen de 15 zile a tuturor codurilor valabile, a software-ului şi a documentaţiei aferente, pe bază de proces-verbal.

ART. 87
(1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei se solicită cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei are obligaţia depunerii, în termenul prevăzut la alin. (1), la inspectoratul judeţean de poliţie sau, după caz, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:
a) documentele prevăzute la art. 28 alin. (2), cu excepţia certificatului de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
b) certificatul de cazier judiciar pentru personalul tehnic angajat;
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele executate şi în derulare, încadrarea organigramei şi existenţa personalului de specialitate, precum şi dotarea tehnico-materială a societăţii.

ART. 88
Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea licenţei numai dacă:
a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74 şi se află în funcţiune;
b) personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efractiei;
c) societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
d) conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege;
e) societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea desfăşurării activităţii pentru care a fost licenţiată;
f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea reînnoirii licenţei;
g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de poliţie competente documentele, datele şi informaţiile solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege sau de prezentele norme metodologice.

ART. 89
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se sancţionează nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), art. 30 şi art. 34 alin. (2) din Lege se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei.
(2) Prevederile art. 36 – 40 se aplică în mod corespunzător.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Dispoziţii finale

ART. 99
(1) Cu ocazia controalelor efectuate de poliţie pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securităţii unităţilor, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile şi termenele de remediere a deficienţelor.
(2) La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia unui control, organele de poliţie au în vedere volumul şi natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru intrarea în legalitate a unităţii respective; termenele stabilite pentru remedierea deficienţelor nu pot depăşi 60 de zile şi pot fi prelungite, la solicitarea unităţilor controlate prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, pentru motive întemeiate, cu cel mult 30 de zile.
(3) Controalele care vizează verificarea măsurilor de securitate a unităţilor se efectuează prin personal de specialitate, pe baza unor delegaţii nominale cu durată şi tematică determinate, aprobate de conducerea unităţii de poliţie.

(4) Conducătorii unităţilor răspund de soluţionarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. (1).

ART. 100
Anexele nr. 1 – 5, 6A, 6B şi 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
la normele metodologice

Cerinţe minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele funcţionale, corespunzător activităţii desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi siguranţei valorilor.
(2) Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor măsuri de securitate sunt:
a) zona de acces în unitate şi zona perimetrală;
b) zona de tranzacţionare;
c) zona de depozitare;
d) zona de expunere;
e) zona de transfer;
f) zona de procesare;
g) zona echipamentelor de securitate;
h) zona de tranzacţii cu automate bancare.

ART. 2
(1) Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor, angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.
(2) Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu clienţii.
(3) Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.
(4) Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau valorilor.
(5) Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului.
(6) Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare.
(7) Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente.
(8) Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.

ART. 3
(1) Structura subsistemului de alarmare la efractie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza stările de pericol din unitate.
(2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare a uşilor, şi are rolul de restricţionare a accesului neautorizat în spaţiile protejate.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, în vederea observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.

ART. 4
Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.

ART. 5
(1) Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi integrităţii personalului operator sau restricţionării accesului neautorizat la valori.
(2) Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită de standardele europene/naţionale de profil.

ART. 6
(1) Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3 metri trebuie să asigure rezistenţa la atacuri manuale, conform standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea pătrunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitată de maximum 10 cm.
(2) Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în scopul întârzierii pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de rezistenţă prevăzută de standardul european sau naţional în vigoare.
(3) Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului.
(4) Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin programarea unor timpi de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.
(5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclare a numerarului, şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efractie determinată, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie certificate, cu nivel de rezistenţă la efractie determinat, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.
Cerinţe minime pe categorii de unităţi

ART. 7
Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au obligaţia încadrării în cerinţele minime stabilite.

ART. 8
Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele:
a) sistemul de alarmare la efractie va asigura detecţie perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază aflat în serviciu;
b) obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.

ART. 9
(1) Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, instituţiile de creditare din categoria băncilor trebuie să respecte prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efractiei trebuie să asigure protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile cu valori.
(3) Subsistemul de detecţie a efractiei se programează cu partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de către personalul autorizat al unităţii.
(4) În situaţia existenţei pazei umane permanente, se programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază: uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul sanitar.
(5) În cazul în care nu există pază fizică permanentă, sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie.
(6) Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu principii diferite de funcţionare.
(7) Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol la ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios.
(8) Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona imediat după părăsirea locului faptei de către autor şi realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii a stadiului producerii evenimentului.
(9) Sistemele de alarmare la efractie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure dezactivarea temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de ameninţare.
(10) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.
(11) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.
(12) Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită recunoaşterea.
(13) Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu, după cum urmează:
a) uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să prezinte rezistenţă la efractie şi să fie prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
b) la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.

ART. 10
(1) Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării, depozitării şi transportului.
(2) Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu excepţia celor menţionate la alin. (8) – (12) şi alin. (13) lit. b).

ART. 11
(1) Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie să se asigure semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de pericol, a pătrunderii prin efractie în spaţiul protejat şi a forţării seifului.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelordin spaţiul clienţilor.
(4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică permanentă.
(5) Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite, în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(6) Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă şi asigurată.
(7) Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a avertizării corespunzătoare.

ART. 12
(1) Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a bunurilor deţinute de casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin. (2) – (4).
(3) Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efractie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului.
(4) Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori.

ART. 13
(1) Măsurile de securitate destinate unităţilor poştale trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efractiei trebuie să protejeze căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile de depozitare a valorilor.
(3) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare.
(4) La unităţile din localităţile urbane trebuie să se asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
(5) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efractiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
(6) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de rezistenţă la efractie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului, după caz.
(7) Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate conform precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor din mediul rural.

ART. 14
(1) În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se asigură prezentele cerinţe minime de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se protejează spaţiile cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de la pompele de distribuţie, sigurând stocarea acestora pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul staţiei.
(4) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efractiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
(5) Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la efractie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării respective.

ART. 15
(1) În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 mp măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de alarmare la efractie trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.
(3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor, spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
(4) Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.

ART. 16
(1) În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efractie determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efractiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.

ART. 17
(1) Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a se asigura securitateapersoanelor şi a valorilor manipulate şi depozitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efractie determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6 alin.(3).
(6) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efractiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.

ART. 18
(1) Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea electronică şi protecţia mecanofizică.
(2) Subsistemul de detecţie a efractiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia.
(3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării.
(4) Sistemul de detecţie a efractiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
(5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează după asigurarea uşilor de acces în incintele în care funcţionează, fără prezenţa persoanelor neautorizate.

ART. 19
Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9, paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi obiectivului.
la normele metodologice

Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora

ART. 1
În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile desfăşurate, folosind următoarele documente:
a) registrul buletinul posturilor;
b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de pază;
c) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat, folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată;
d) registrul de evidenţă a accesului persoanelor;
e) registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este cazul;
f) registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale, dacă este cazul;
g) registrul de evidenţă a mişcării armamentului păstrat la camera de armament;
h) registrul de control;
i) registrul de evenimente;
j) registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de prestări de servicii.

ART. 2
În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art. 1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate este similară perioadei de păstrare a registrului.

ART. 3
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2k).

ART. 4
Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii au obligaţia înfiinţării, completării şi păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de alarmare împotriva efractiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2l).

ART. 5
Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt prevăzute în anexele nr. 2a) – 2l).

ART. 6
Anexele nr. 2a) – 2l) fac parte integrantă din prezenta anexă.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
la normele metodologice

Norme tehnice privind proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efractiei

ART. 1
Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării, modificării, monitorizării şi întreţinerii sistemelor de alarmare împotriva efractiei de către personalul societăţilor licenţiate şi pe timpul utilizării de către beneficiar.

ART. 2
Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efractiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice.

ART. 3
Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se realizează în scopul asigurării detecţiei şi semnalizării pătrunderii neautorizate, restricţionării accesului, supravegherii video şi înregistrării imaginilor din zonele de interes, precum şi al transmiterii semnalelor către dispeceratele de monitorizare.

ART. 4
(1) Pentru obţinerea avizului poliţiei, beneficiarul va depune cererea şi proiectul sistemului tehnic la unitatea de poliţie competentă.
(2) Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului vizat, numărul de telefon/fax, obiectul de activitate, termenul de realizare şi societatea care execută lucrarea.

ART. 5
(1) Proiectul instalaţiei sistemului de alarmare în caz de efractie se elaborează cu respectarea normativelor pentru instalaţiile de curenţi slabi şi a structurii-cadru prevăzute în prezentele norme tehnice, urmărindu-se ca din caracteristicile proiectării, instalării, funcţionării şi întreţinerii sistemelor de alarmă în caz de efractie să rezulte aplicaţii cu sisteme care generează un număr minim de alarme false.
(2) Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efractiei se prevăd în funcţie de natura şi caracteristicile spaţiului în care se realizează instalarea şi de obligaţia de a ficonectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea standardelor europene şi naţionale de profil ori a altor reglementări tehnice din statele membre ale Uniunii Europene, Turcia sau state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care oferă un nivel echivalent de siguranţă.
(3) Structura-cadru a proiectului tehnic este următoarea:
a) date generale, în care se precizează denumirea, titularul, obiectul de activitate şiadresa obiectivului, precum şi elaboratorul proiectului;
b) descrierea generală a lucrărilor, în care se menţionează amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajările şi elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie electrică şi reţele de comunicaţii disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se justifică modul în care soluţiile tehnice alese răspund cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu concluziile analizei de risc la securitate fizică;
d) caietele de sarcini pentru execuţia lucrărilor, procurarea materialelor şi echipamentelor, recepţii, teste, probe, verificări, puneri în funcţie şi exploatarea subsistemelor. Prin caietele de sarcini se descriu elementele tehnice şi calitative menţionate în piesele desenate, se prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor, se detaliază caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, se descriu lucrările care se execută, calitatea şi modul de realizare, se stabilesc responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor, se prevăd măsurile şi responsabilităţile privind exploatarea şi buna funcţionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de calcul prin care se justifică dimensionarea echipamentelor şi a elementelor componente, nominalizează planşele aferente proiectului, descriu execuţia lucrărilor, stabilesc standardele europene sau naţionale de profil, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale şi execuţie, precum şi condiţiile de recepţie;
e) listele cu cantităţile de echipamente şi materiale, care cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producătorul şi furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de detecţie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie să coincidă cu cel utilizat în planşele desenate, partiţia din care face parte, zona protejată şi modul de programare a zonei;
g) fişele tehnice ale echipamentelor din componenţa fiecărui subsistem;
h) piesele desenate, care cuprind:
1. planşa de încadrare în zonă, în care se nominalizează şi străzile adiacente;
2. planşe distincte pentru fiecare subsistem component, întocmite la o scară convenabilă, în care se figurează amplasarea fiecărui echipament şi element component, utilizând simboluri standardizate sau de firmă, traseele de cabluri aferente subsistemelor, precum şi tabloul de alimentare cu energie electrică.

ART. 6
(1) Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe:
a) un exemplar se predă beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar un altul se păstrează la proiectant, în format scris ori electronic, în regim de confidenţialitate;
b) se atribuie un cod şi se numerotează filele, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul proiectului, denumirea proiectantului şi expresia “document confidenţial”.
(2) Proiectantul ţine evidenţa proiectelor întocmite într-un registru anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului autorizat, cu atribuţii profesionale în legătură cu obiectivul în cauză.

ART. 7
Echipamentele componente utilizate în sistemele de securitate trebuie să fie fabricate conform standardelor europene prevăzute la art. 5 şi certificate de laboratoare acreditate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

ART. 8
Executarea instalaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efractiei se face cu respectarea proiectelor avizate de poliţie.

ART. 9
(1) La punerea în funcţiune, instalatorul are obligaţia asigurării suportului tehnic şi a instruirii persoanelor desemnate de beneficiar pentru utilizarea corectă a sistemului, aspect materializat prin încheierea unui document.
(2) După punerea în funcţiune a subsistemului de televiziune cu circuit închis, beneficiarul are obligaţia păstrării software-ului necesar funcţionării pe toată durata de viaţă a echipamentului şi/sau perioada de arhivare a imaginilor.

ART. 10
(1) La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efractiei, firma executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator următoarele documente:
a) proiectul şi avizul poliţiei;
b) instrucţiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
c) software-ul necesar funcţionării fiecărui echipament instalat şi documentele care atestă instruirea personalului utilizator desemnat de beneficiar;
d) jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efractiei.
(2) În jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efractiei se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efractiei, iar ulterior evenimentele tehnice survenite în funcţionare, în ordine cronologică.
(3) Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care asigură service-ul.
(4) Este obligatorie consemnarea în jurnalul de service a tuturor intervenţiilor tehnice în sistem, inclusiv de programare, menţionându-se data şi ora apariţiei defectului, data şi ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, avizul acestora, semnătura specialistului şi a beneficiarului.
(5) Reviziile tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare a subsistemelor tehnice instalate la parametrii proiectaţi, iar frecvenţa acestora se stabileşte de beneficiar, în funcţie de riscurile la adresa securităţii fizice şi a mediului ambient, însă cel puţin o revizie pe semestru.

ART. 11
Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efractiei au obligaţia individualizării codurilor de acces în sistem ale personalului utilizator şi a schimbării periodice a acestora.

ART. 12
(1) Personalul tehnic implicat în activitatea de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efractiei înştiinţează beneficiarul despre eventualele vicii de funcţionare.
(2) Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva efractiei cu obligaţii contractuale de asigurare a întreţinerii sau a garanţiei sistemelor trebuie să dispună de un serviciu tehnic adecvat pentru a remedia defecţiunile semnalate în cel mult 24 de ore de la primirea sesizării beneficiarului.

ART. 13
În situaţia în care sistemul necesită modificări ca urmare a reconfigurării sau a schimbării destinaţiei spaţiilor, în sensul diminuării numărului componentelor prevăzute în proiectul avizat iniţial, beneficiarul depune la unitatea de poliţie proiectul adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.